you're reading...
CULTE RELIGIOASE

Biserica îl vrea pe Dumnezeu în noua Constituție

De Andreea Dogar | Yahoo! News

  • Mitropolia Moldovei și Bucovinei vrea ca noua Constituție să sublinieze importanța tradiției creștine a românilorVizualizare fotoMitropolia Moldovei și Bucovinei vrea ca noua Constituție să sublinieze importanța tradiției creștine …

Mitropolia Moldovei și Bucovinei plănuiește să lanseze o campanie prin care să le ceară autorităților ca noua Constituție a României să sublinieze rolul Bisericii Ortodoxe Române în istoria țării, importanța tradiției creștine a poporului român și să menționeze numele lui Dumnezeu, potrivit „Ziarul de Iași”. O altă solicitare a Mitropoliei este ca noua lege fundamentală să menționeze necesitatea predării religiei în școli.

Yahoo! News a întrebat un profesor de drept constituțional, un reprezentant al societății civile și un membru al Comisiei penru revizuirea Constituției ce părere au despre propunerile Mitropoliei.

Deputatul PSD Florin Iordache, secretar al Comisiei parlamentare pentru revizuirea Constituției, nu crede că propuneri precum introducerea numelui lui Dumnezeu în legea fundamentală sau sublinierea rolului jucat de BOR în istoria românilor au șanse de a se regăsi în noua Constituție.

„De ce să zicem numai de Biserica Ortodoxă Română?”

„Chestiunea cu credința trebuie lăsată la latitudinea fiecărui cetățean. Cine nu crede, nu crede. Nu are rost să introducem în Constituție o chestiune de genul acesta”, a declarat el pentru Yahoo! News. Din punctul său de vedere, dacă legea fundamentală i-ar favoriza pe credincioși față de cetățenii necredincioși sau pe ortodocși față de catolici, atunci Constituția ar ajunge să închidă societatea în loc să o deschidă deoarece ar pune diferite grupuri sociale în opoziție unele cu altele.

„Dar de ce să zicem numai de Biserica Ortodoxă Română? Dar cu Biserica Catolică ce fac? Catolicii sunt și ei români”, spune el.

În plus, Iordache mai atrage atenția că nu ar trebui „să ne ascundem după degete” în privința religiei deoarece „populația tânără care e educată într-un spirit mai laic” nu este așa credincioasă.

“Milităm pentru un stat laic, nu pentru ateism de stat”

Toma Pătrașcu, vicepreședinte al Asociației Secular-Umaniste din România, a explicat că legea fundamentală a unui stat nu trebuie să fie partizană: „Constituția unei țări stabilește principiile fundamentale necesare pentru buna conviețuire între toți cetățenii, indiferent de naționalitate, religie, rasă, sex, vârstă. Introducerea unor noțiuni cu încărcătură ideologică foarte mare în Constituție este, în opinia noastră, profund discriminatorie. Constituția trebuie să fie neutră, ea se aplică tuturor cetățenilor țării”.

El a mai arătat că legea fundamentală trebuie să fie un garant al neutralității statului vizavi de diferitele curente din societate: „Cetățenii sunt liberi să adopte o poziție, iar statul trebuie să le ofere cadrul legal pentru a și-o manifesta. Atunci când Constituția ia partea unei anumite grupări din societate, ea își pierde neutralitatea”.

„Noi milităm pentru un stat laic, neutru”, a mai arătat Pătrașcu. El a explicat că un stat laic este unul în care cultele sunt independente de structura de stat. „Un stat laic nu este un stat ateu. Ateismul de stat este la fel de dăunător ca și religia de stat. Noi milităm pentru laicitate, nu pentru ateism de stat. Statul trebuie să fie neutru astfel încât toate curentele de opinie să-și găsească expresia, evident în limita legii”, a spus el.

“O Constituție a secolului XXI, nu a trecutului”

Referitor la dorința Mitropoliei ca textul Constituției să menționeze importanța tradiției creștine a poporului român, Pătrașcu spune că „noua Constituție trebuie să fie o Constituție a secolului XXI, trebuie să privească spre viitor, nu spre trecut”. „Am depășit Evul Mediu. Un popor evoluează”, completează vicepreședintele ASUR.

În ceea ce privește predarea obligatorie a religiei, el arată că „introducerea obligativității ar fi contrară tuturor tratatelor internaționale pe care România s-a angajat să le respecte”. Ar fi vorba despre o „încălcare flagrantă a libertății de conștiință”.

Pătrașcu amintește că încă din 1995 Curtea Constituțională a specificat foarte clar că predarea religiei în școli nu poate fi obligatorie.

Prin actuala Lege a Educației este obligatorie doar prezența disciplinei „Religie” în ofera curriculară a școlii, însă nimeni nu poate fi obligat să participe la aceste ore. Copiii pot participa la orele de religie, conform confesiunii proprii, însă la solicitarea elevului major sau a părinților în cazul elevului minor, acesta poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situația școlară se încheie fără disciplina „Religie”.

Pătrașcu mai atrage atenția că, în școlile din România, se face „îndoctrinare religioasă” sau „catehism” și nu „educație religioasă”, aceasta din urmă presupunând o prezentare istorică și culturală, nu confesională, a religiei.

„Caracterul obligatoriu poate intra în contradicție cu libertatea de conștiință”

Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, fost președinte al Comisiei prezidențiale de analiză a regimului politic și constituțional, a apreciat că menționarea rolului pe care Biserica Ortodoxă Română l-a avut în istoria țării este problematică deoarece BOR nu este singura biserică creștină din România. Mai mult, există și alte culte care nu sunt creștine, a mai arătat Stanomir.

Potrivit specialistului în drept constituțional, introducerea în Constituție a necesității predării religiei în școli este delicată. „Caracterul obligatoriu poate intra în contradicție cu libertatea de conștiință”, arată Stanomir.

Referitor la sublinierea tradiției creștine a românilor, el a afirmat că „prezența unei referiri la tradiția creștină a poporului român poate fi privită ca parte dintr-un potențial preambul al Constituției”. Este o opțiune ce ține de ideologiile din societate, a arătat Stanomir, completând că politicienii și cetățenii români se pot pronunța pe marginea acestei chestiuni.

Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a declarat că, deocamdată, Patriarhia nu a analizat propunerile Mitropoliei Moldovei și a Bucovinei, dar că instituția va avea o poziție oficială în această privință în zilele următoare.

Constituția României și religia

  • În prezent, numele lui Dumnezeu apare în Constituție, însă într-un mod indirect, fiind menționat când este descris jurământul pe care președintele țării trebuie să îl depună în fața Camerei Deputaților și a Senatului la preluarea mandatului („Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!” – Articolul 82).
  • Niciun cult și nicio religie nu sunt numite în actuala Constituție a României (așadar, nici creștinismul și nici Biserica Ortodoxă Română). Legea trasează doar un cadru general de funcționare a cultelor („Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii” – Articolul 29).
  • Actuala Constituție garantează libertatea învățământului religios, fără să prevadă vreo obligație în legătură cu acesta. („Statul asigură libertatea învățământului religios,  potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. În școlile de stat, învățământul religios este organizat și garantat prin lege” – Articolul 32).

Ce s-a întâmplat în Ungaria

Noua Constituție a Ungariei, care a intrat în vigoare la începutul anului 2012 se deschide cu un preambul care face mai multe referiri la creștinism, la Dumnezeu și la tradițiile religioase, deschizându-se prin formula „Dumnezeu să-i binecuvânteze pe unguri”.

„Suntem mândri că regele nostru Sfântul Ștefan a construit statul ungar pe fundații solide și că, în urmă cu 1000 de ani, a făcut din țara nostră o parte a Europei creștine”, continuă preambulul. „Recunoaștem rolul creștinismului în conservarea națiunii. Prețuim diferitele tradiții religioase ale țării noastre”, mai menționează documentul.

La adoptarea Constituției, criticii acesteia au afirmat că Guvernul încearcă să forțeze cetățenii să adere la ideologia creștină, potrivit „Deutsche Welle”.

În Europa există țări ale căror constituții fac referire la Dumnezeu, de regulă în preambul (Albania, Germania, Grecia, Irlanda sau Polonia). Franța, Norvegia, Luxemburg, Islanda, Italia, Portugalia sau Spania se numără printre statele ale căror constituții nu fac referire la Dumnezeu.

 

About echipa stiri4u

informare spre transformare

Discuție

Comentariile sunt închise.

calendar

Martie 2013
L M M M V S D
« Feb   Apr »
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
25262728293031
%d blogeri au apreciat asta: